Definita prostului gust
Stiu ca sunt sute de articole despre manele, multe siteuri care le critica sau le ridica in slavi. De asemenea, stiu ca nu mai poate fi spus nimic in plus. Si…stiu ca nimeni nu se va mai obosi sa citeasca si articolul acesta. Probabil multi vor spune: “Daca tot stii ca nu ai nimic nou de spus, de ce te bagi unde nu-ti fierbe oala?” Nu sunt bucatar deci nu-mi pasa daca imi fierbe sau nu oala. Atat timp cat manelele continua sa faca parte din viata noastra, vor mai fi multe de spus (sau de re-spus).
Nu-mi judecati gresit spusele…”Manelele fac parte din viata noastra” este o afirmatie cat se poate de corecta, care este valabila atat pentru manelisti, cat si pentru antimanelisti.
Si, lasand deoparte partea obiectiva a articolului, trec la pareri personale.
Eu…sunt scarbit de acest gen de muzica, de aceasta industrie. Sunt scarbit de acest curent: manelismul. Multi manelisti spun ca este imposibil sa nu-ti placa macar o manea. Asta inseamna ca au o viziune extrem de limitata. Multe lucruri sunt imposibile, dar nu unele atat de banale. Este foarte posibil sa nu-ti placa nici o manea. Nu vorbesc de altii, ci doar de exemplul personal. Cum ar putea sa-mi placa, cand stiu ca majoritatea sunt plagiate? Daca o manea suna bine nu inseamna ca maneaua e faina sau ca “artistul” a facut-o sa sune bine. Tot ce suna cat de cat bine este partea copiata de la cine stie ce melodie straina. In fond, ceea ce-ti place tie atat de mult este melodia originala si nu maneaua. Nu exista manele care sa sune bine. Pacat ca unii nu-si dau seama de acest lucru. Sau unii sunt prea nepasatori si tot maneaua o ridica in slavi. Totusi, mai sunt unele manele care nu sunt plagiate. Tot nu ma incanta, caci nici macar stilul nu este original: maneaua reprezinta un amestec de muzica orientala, muzica populara si tiganeasca.
Ca orice lucru care se vrea a fi o melodie, maneaua este de cele mai multe ori compusa din trei parti esentiale: versuri, fundal sonor (negativul) si ritm.
1. versuri
lucru admirabil, in general versurile manelelor sunt ORIGINALE! Extraordinar, magnific, aplauze! Intr-adevar, o mare realizare. Chiar daca toate sunt de kkt, tot este o mare realizare ca sunt originale. Cred ca exista o regula, toate versurile manelelor trebuie sa fie de tot rahatul. Cuvinte puse aiurea, stalcite si articulate in toate felurile (faimoasele agramaticalitati), tot felul de interjectii, totul pentru a iesi rima. Deh, uneori nu iese, dar se compenseaza cu o lalaiala. Totusi, rima iese de multe ori, manelistii au un talent deosebit pentru acest lucru. Si cum sa nu aiba, cand la ei “iepure” rimeaza cu “farmacie”, “ratie” cu “smecherie” si multe altele de acest fel.
2. fundal sonor
de obicei copiat si prelucrat. Si doamne, cata prelucrare! De cele mai multe ori ramane la fel, dar uneori se mai introduc unele sunete in plus (acolo, o toba sau un acordeon, poate chiar si o trompeta). Totusi, fundalul sonor trebuie prelucrat. Si hai Adriane sa-l prelucram. Ce-i facem? Bagam un ritm mai accelerat, il combinam cu altul si facem “2 in 1″? Da stai, Nicule, ca e bun si asa! Nu, taica Valisor, trebuie sa-l facem sa sune putin mai aiurea, sa-i stricam calitatea, ca sa nu-si dea seama lumea ca e copiat. Trebuie sa fie cat se poate de prost facut, ca sa creada lumea ca e facut de noi.
3. ritm
melodia originala avea ritmul ei. Trebuie neaparat pastrat! Doar putin stalcit, dar in general trebuie sa ramana la fel.
De titluri, nume si subiecte nu mai zic nimic…oricum, “pumnii mei minte nu are” 
).
Despre originalitate nu mai sunt multe de spus, poate doar de dat un singur exemplu:
Un coleg de-al meu asculta intr-un timp aproape incontinuu o “melodie” de la Guta, in care ala se tot lauda ca “e ta-reee”. Cred ca acesta e si titlul ei (Guta – Sunt Tare), desi nu sunt sigur. In fine, intr-o zi i-am spus ca maneaua aia e de rahat si ca-i copiata aproape in totalitate (in afara de versuri) dupa “Arash – Chori Chori” sau “Snow – Informer” (care e de fapt, melodia originala). El mi-a spus ca stie, dar parca tot mai faina e maneaua. A, mai zicea si ca versurile nu-i plac, dar maneaua suna bine. Cat de tampit poate sa fie omul ala…
Pe unii chiar nu-i inteleg. Nu inteleg cum de pot sa asculte manele. Majoritatea romanilor sunt saraci, abia reusesc sa-si castige existenta, se tarasc in mizerie si sunt nedreptatiti si priviti cu dispret de cei bogati. Ma intreb, astfel de romani, cum pot ei sa asculte si sa simpatizeze scarbele alea care se lafaie pe Taraf TV, care nu stiu cum sa se mai laude cu averea, cu viata pe care o duc, cu smecheria, cu faptul ca ei nu trebuie sa munceasca, cu faptul ca ceilalti sunt invidiosi pe ei? Omului simplu ii plac manelele. De ce? Greu de spus. Poate ca omul simplu nu vrea sa fie atat de simplu pe cat este. Manelele nu sunt o solutie.
Despre specimenele care canta manele nu sunt multe de spus. De fapt, nici nu merita sa vorbesti mult de ei. Asta ar insemna ca sunt importanti. Sunt toti niste dobitoci fara scoala, cu iq scazut, inculti, la fel de prosti ca prostii care ii asculta si ii considera niste zei. Mie mi-e sila de ei.
Manelismul este un templu al prostului gust. Manele, manelisti, incultura, prostie si prost gust. Acesta este manelismul. Nu cred ca mai este nevoie sa mai fac vreun comentariu privind vestimentatia manelistilor sau modul lor de comportare. Taraf TV…paradisul lor. Cea mai de cacao televiziune din cate au fost vreodata. Pe Taraf se baga lumea la facut dedicatii, baga “melodia”, o lasa 10 sec, dupa care o schimba. La cerere, “un hit” poate fi difuzat de 3-4 ori consecutiv. Jalnic!
Cei care canta manele sunt cei pe care nu-i suport, dar incerc sa-i ignor, desi uneori este foarte dificil sa fac acest lucru. Pe cei care asculta manele, ii impart in doua categorii:
1. manelistii convinsi, care asculta orice manea doar pentru ca e manea si se cred “barosani de barosani, mafioti si hoti”
Acestia imi provoaca acelasi sentiment pe care mi-l provoaca si idolii lor. Desi incerc sa ma inteleg cu ei, nu rateaza nici o ocazie de a se da in spectacol si a baga celorlalti pe gat gusturile lor cele “atat de rafinate”, de a se da mari genii si de a sustine in gura mare ca maneaua este muzica romanului, muzica care ii ajunge pana la suflet si care este mai presus decat celelalte genuri muzicale. In opinia lor, melodiile plagiate sunt “remasterizate si facute sa fie faine” (citat din spusele unui manelist convins). Nu vorbesc aiurea, cunosc destule persoane de acest tip.
2. persoanele care asculta cam toate genurile muzicale si asculta si unele manele
In mare parte, nu am nimic cu ei, majoritatea sunt oameni de treaba, nu asculta manelele plagiate si nici cele in care respectivul se lauda cu ce are el mai bun. Fiecare cu gusturile lui… Am o gramada de prieteni care se incadreaza in aceasta categorie, fapt care dovedeste ca i-am acceptat cu tot cu preferintele lor muzicale.
Replica oricarui manelist care citeste acest articol este: “daca tu nu asculti manele, de ce vorbesti despre un lucru despre care nu stii mare lucru?” De buna voie nu le ascult, dar am auzit destul de multe manele, stiu cam toate “hiturile” din ultima vreme. Acest lucru datorita celor din jurul meu, care in mare parte sunt manelisti (nu este vorba despre familia mea).
In ultimele 10 luni am auzit zilnic 5-6 manele in medie, de la un capat la altul. Cred ca este de ajuns ca sa-mi formez o parere. De-a lungul timpului, am purtat numeroase discutii, pe un ton civilizat, cu mai multi manelisti. Majoritatea celor cu care am discutat fac parte din categoria “2″. Ei nici nu pot fi numiti manelisti, doar pentru ca asculta manele, dar in fine… Cei cu care am discutat (pe un ton aproximativ civilizat) si fac parte din categoria “1″ o tin pe a lor, ca sunt manelisti pana la moarte, ca maneaua e cea mai tare, ca rupe tot, ca ei sunt inteligenti etc. Unul dintre cei mai infocati, cel care imi vine intotdeauna in minte cand pomenesc de categoria “1″, este, pe cuvant, unul dintre cei mai dobitoci oameni pe care i-am intalnit. Nu a citit o carte in viata lui, abia reuseste sa lege corect doua cuvinte, are rezultate foarte slabe la scoala, desi isi toceste toate lectiile ca un disperat, uitandu-le imediat. El insa se crede mare barosan si geniu si asculta toata ziua cele mai scarboase manele.
Nu consider ca toti cei care asculta manele sunt prosti. Pana la urma, nu ei le canta. Prosti sunt numai cei care adopta exemplele prezentate de “artisti”.
Nu pot spune ca sunt antimanelist, ci mai degraba anti-manele. Manelele nu le ascult, daca le asculta cei din jur plec sau daca nu pot sa fac acest lucru, incerc sa le ignor. Nu cred ca am refuzat vreodata sa vorbesc cu cineva doar pentru ca asculta manele. Pana la urma, nu gusturile muzicale sunt cele mai importante. Nu cred ca ar trebui sa ma cert cu cineva din cauza muzicii pe care o asculta sau o ascult. Lasand deoparte gusturile muzicale, as putea lua alt exemplu: daca prietenului meu ii place inghetata “X”, pe care eu o detest, preferata mea fiind inghetata “Y”, pe care el, la randul lui, o considera cea mai rea inghetata. Ar trebui sa ma cert cu el din cauza aceasta? Cred ca nu. Stiu ca exemplul luat este banal, dar in esenta reprezinta acelasi lucru cu gusturile muzicale.
Multi manelisti iti servesc drept replica faptul ca esti rasist daca nu asculti manele. Costi Costita si majoritatea tarfelor care canta manele sunt romani si albi.
Rostul acestui articol nu este sa lanseze o campanie antimanele sau sa schimbe mentalitati. Eu doar mi-am exprimat parerea in legatura cu acest subiect si astept sa o faca si altii, prin comentarii. Cine se oftica, treaba lui. Cine injura, e un dobitoc.
In incheiere, nu esti antimanelist daca nu asculti manele, nu esti antimanelist daca nu suporti manelele, pe cei care le canta si acolitii acestora. Nu esti rasist daca nu agreezi un gen muzical. Multi spun ca “nu exista petrecere fara manele”. Cred ca vor sa fie glumeti.
